locație

From Wiktionary, the free dictionary
Jump to navigation Jump to search

Romanian

[edit]

Pronunciation

[edit]
  • IPA(key): /loˈkat͡si.e/
  • Rhymes: -at͡sie
  • Hyphenation: lo‧ca‧ți‧e

Etymology 1

[edit]

Borrowed from French location, Latin locatio.[1] Equivalent to loc +‎ -ație.

Alternative forms

[edit]

Noun

[edit]

locație f (plural locații)

  1. renting, leasing
  2. tenancy
Declension
[edit]
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative locație locația locații locațiile
genitive-dative locații locației locații locațiilor
vocative locație, locațio locațiilor

Etymology 2

[edit]

Borrowed from English location, ultimately from Latin locus.[1]

Noun

[edit]

locație f (plural locații)

  1. location (a particular, well-defined place)
Declension
[edit]
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative locație locația locații locațiile
genitive-dative locații locației locații locațiilor
vocative locație, locațio locațiilor
[edit]

References

[edit]
  1. 1.0 1.1 locație in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)