leitenant

Romanian

Etymology

Borrowed from French lieutenant.

Noun

leitenant m (plural leitenanți)

1. (obsolete) lieutenant

Declension

	singular			plural
	indefinite	definite		indefinite	definite
nominative-accusative	leitenant	leitenantul		leitenanți	leitenanții
genitive-dative	leitenant	leitenantului		leitenanți	leitenanților
vocative	leitenantule			leitenanților

References

• leitenant in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN