lătuț

Romanian

Etymology

From lat +‎ -uț.

Adjective

lătuț m or n (feminine singular lătuță, masculine plural lătuți, feminine and neuter plural lătuțe)

1. diminutive of lat

Declension

		singular				plural
		masculine	neuter	feminine		masculine	neuter	feminine
nominative- accusative	indefinite	lătuț		lătuță		lătuți	lătuțe
	definite	lătuțul		lătuța		lătuții	lătuțele
genitive- dative	indefinite	lătuț		lătuțe		lătuți	lătuțe
	definite	lătuțului		lătuței		lătuților	lătuțelor

Noun

lătuț m (uncountable)

1. diminutive of -uț

Declension

singular only	indefinite	definite
nominative-accusative	lătuț	lătuțul
genitive-dative	lătuț	lătuțului
vocative	lătuțule

References

• lătuț in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN