lăibăruț
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Noun
[edit]lăibăruț n (plural lăibăruțe)
- diminutive of laibăr
Declension
[edit]Declension of lăibăruț
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (un) lăibăruț | lăibăruțul | (niște) lăibăruțe | lăibăruțele |
| genitive/dative | (unui) lăibăruț | lăibăruțului | (unor) lăibăruțe | lăibăruțelor |
| vocative | lăibăruțule | lăibăruțelor | ||