lăibăruț
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Noun
[edit]lăibăruț n (plural lăibăruțe)
- diminutive of laibăr
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | lăibăruț | lăibăruțul | lăibăruțe | lăibăruțele | |
| genitive-dative | lăibăruț | lăibăruțului | lăibăruțe | lăibăruțelor | |
| vocative | lăibăruțule | lăibăruțelor | |||