ispășitor
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Adjective
[edit]ispășitor m or n (feminine singular ispășitoare, masculine plural ispășitori, feminine and neuter plural ispășitoare)
Declension
[edit]| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | ispășitor | ispășitoare | ispășitori | ispășitoare | |||
| definite | ispășitorul | ispășitoarea | ispășitorii | ispășitoarele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | ispășitor | ispășitoare | ispășitori | ispășitoare | |||
| definite | ispășitorului | ispășitoarei | ispășitorilor | ispășitoarelor | ||||