inicvitate
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Borrowed from French iniquité.
Noun
[edit]inicvitate f (plural inicvități)
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | inicvitate | inicvitatea | inicvități | inicvitățile | |
| genitive-dative | inicvități | inicvității | inicvități | inicvităților | |
| vocative | inicvitate, inicvitateo | inicvităților | |||