Jump to content

inerent

From Wiktionary, the free dictionary

Occitan

[edit]

Etymology

[edit]

From Latin inhaerēns.

Adjective

[edit]

inerent m (feminine singular inerenta, masculine plural inerents, feminine plural inerentas)

  1. inherent

Derived terms

[edit]

Romanian

[edit]

Etymology

[edit]

Borrowed from French inhérent, from Latin inhaerens.

Adjective

[edit]

inerent m or n (feminine singular inerentă, masculine plural inerenți, feminine and neuter plural inerente)

  1. inherent

Declension

[edit]
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative
indefinite inerent inerentă inerenți inerente
definite inerentul inerenta inerenții inerentele
genitive-
dative
indefinite inerent inerente inerenți inerente
definite inerentului inerentei inerenților inerentelor