Jump to content

incontestat

From Wiktionary, the free dictionary

Romanian

[edit]

Etymology

[edit]

From in- +‎ contestat.

Adjective

[edit]

incontestat m or n (feminine singular incontestată, masculine plural incontestați, feminine and neuter plural incontestate)

  1. uncontested

Declension

[edit]
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative
indefinite incontestat incontestată incontestați incontestate
definite incontestatul incontestata incontestații incontestatele
genitive-
dative
indefinite incontestat incontestate incontestați incontestate
definite incontestatului incontestatei incontestaților incontestatelor

References

[edit]
  • incontestat in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN