horcăi
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Verb
[edit]a horcăi (third-person singular present horcăie, past participle horcăit) 4th conjugation
- to snort
Conjugation
[edit] conjugation of horcăi (fourth conjugation, no infix)
| infinitive | a horcăi | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | horcăind | ||||||
| past participle | horcăit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | horcăi | horcăi | horcăie | horcăim | horcăiți | horcăie | |
| imperfect | horcăiam | horcăiai | horcăia | horcăiam | horcăiați | horcăiau | |
| simple perfect | horcăii | horcăiși | horcăi | horcăirăm | horcăirăți | horcăiră | |
| pluperfect | horcăisem | horcăiseși | horcăise | horcăiserăm | horcăiserăți | horcăiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să horcăi | să horcăi | să horcăie | să horcăim | să horcăiți | să horcăie | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | horcăie | horcăiți | |||||
| negative | nu horcăi | nu horcăiți | |||||