halcățea

Romanian

Etymology

From halcată +‎ -ea.

Noun

halcățea f (plural halcățele)

1. diminutive of halcată

Declension

	singular			plural
	indefinite	definite		indefinite	definite
nominative-accusative	halcățea	halcățeaua		halcățele	halcățelele
genitive-dative	halcățele	halcățelei		halcățele	halcățelelor
vocative	halcățea			halcățelelor

References

• halcățea in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN