greabăn

See also: Greabăn

Romanian

Etymology

Borrowed from Old Church Slavonic гребенъ (grebenŭ), from Proto-Slavic *greby.

Noun

greabăn n (plural grebene)

1. withers

Declension

	singular			plural
	indefinite	definite		indefinite	definite
nominative-accusative	greabăn	greabănul		grebene	grebenele
genitive-dative	greabăn	greabănului		grebene	grebenelor
vocative	greabănule			grebenelor

References

• greabăn in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN