grădiniță

See also: grădinița, and Grădinița

Romanian

Etymology

From grădină (“garden”) +‎ -iță.

Pronunciation

• IPA^(key): /ɡrədiˈnit͡sə/

Noun

grădiniță f (plural grădinițe)

1. kindergarten

Declension

Declension of grădiniță

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) grădiniță	grădinița	(niște) grădinițe	grădinițele
genitive/dative	(unei) grădinițe	grădiniței	(unor) grădinițe	grădinițelor
vocative	grădiniță, grădinițo		grădinițelor

Further reading

• grădiniță in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)