geanabet

Romanian

Etymology

Borrowed from Ottoman Turkish جنابت (cenabet).

Noun

geanabet m (plural geanabeți)

1. scoundrel

Declension

Declension of geanabet

	singular			plural
	indefinite	definite		indefinite	definite
nominative-accusative	geanabet	geanabetul		geanabeți	geanabeții
genitive-dative	geanabet	geanabetului		geanabeți	geanabeților
vocative	geanabetule			geanabeților

References

• geanabet in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN