Jump to content

finicel

From Wiktionary, the free dictionary

Romanian

[edit]

Etymology

[edit]

From fin +‎ -icel.

Noun

[edit]

finicel m (plural finicei)

  1. diminutive of fin

Declension

[edit]
Declension of finicel
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative finicel finicelul finicei finiceii
genitive-dative finicel finicelului finicei finiceilor
vocative finicelule finiceilor

References

[edit]
  • finicel in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN