explicitat
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Past participle of explicita.
Noun
[edit]explicitat n (plural explicitaturi)
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | explicitat | explicitatul | explicitaturi | explicitaturile | |
| genitive-dative | explicitat | explicitatului | explicitaturi | explicitaturilor | |
| vocative | explicitatule | explicitaturilor | |||
Verb
[edit]explicitat (past participle of explicita)
References
[edit]- explicitat in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN