Jump to content

ereditator

From Wiktionary, the free dictionary

Romanian

[edit]

Etymology

[edit]

From eredita +‎ -ător.

Noun

[edit]

ereditator m (plural ereditatori)

  1. (obsolete) inheritor

Declension

[edit]
Declension of ereditator
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative ereditator ereditatorul ereditatori ereditatorii
genitive-dative ereditator ereditatorului ereditatori ereditatorilor
vocative ereditatorule ereditatorilor

References

[edit]
  • ereditator in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN