emolient
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Borrowed from French émollient.
Noun
[edit]emolient n (plural emolienți)
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | emolient | emolientul | emolienți | emoliențile | |
| genitive-dative | emolient | emolientului | emolienți | emolienților | |
| vocative | emolientule | emolienților | |||