Jump to content

elocvență

From Wiktionary, the free dictionary

Romanian

[edit]

Etymology

[edit]

Borrowed from French éloquence.

Pronunciation

[edit]

Noun

[edit]

elocvență f (uncountable)

  1. eloquence

Declension

[edit]
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative elocvență elocvența elocvențe elocvențele
genitive-dative elocvențe elocvenței elocvențe elocvențelor
vocative elocvență, elocvențo elocvențelor
[edit]