ducător

Romanian

Etymology

From duce +‎ -ător.

Adjective

ducător m or n (feminine singular ducătoare, masculine plural ducători, feminine and neuter plural ducătoare)

1. (obsolete) leading

Declension

		singular				plural
		masculine	neuter	feminine		masculine	neuter	feminine
nominative- accusative	indefinite	ducător		ducătoare		ducători	ducătoare
	definite	ducătorul		ducătoarea		ducătorii	ducătoarele
genitive- dative	indefinite	ducător		ducătoare		ducători	ducătoare
	definite	ducătorului		ducătoarei		ducătorilor	ducătoarelor

Noun

ducător m (plural ducători)

1. leader

Declension

	singular			plural
	indefinite	definite		indefinite	definite
nominative-accusative	ducător	ducătorul		ducători	ducătorii
genitive-dative	ducător	ducătorului		ducători	ducătorilor
vocative	ducătorule			ducătorilor

References

• ducător in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN