dormitare

See also: dormitaré

Latin

Verb

dormītāre

1. inflection of dormītō:
   1. present active infinitive
   2. second-person singular present passive imperative/indicative

Romanian

Etymology

From dormita +‎ -re.

Noun

dormitare f (plural dormitări)

1. dozing

Declension

Declension of dormitare

	singular			plural
	indefinite	definite		indefinite	definite
nominative-accusative	dormitare	dormitarea		dormitări	dormitările
genitive-dative	dormitări	dormitării		dormitări	dormitărilor
vocative	dormitare, dormitareo			dormitărilor

References

• dormitare in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN

Spanish

Verb

dormitare

1. first/third-person singular future subjunctive of dormitar