doniță

See also: donita, donița, and Doniță

Romanian

Etymology

Borrowed from Serbo-Croatian dojnica.

Noun

doniță f (plural donițe)

1. wooden bucket

Declension

	singular			plural
	indefinite	definite		indefinite	definite
nominative-accusative	doniță	donița		donițe	donițele
genitive-dative	donițe	doniței		donițe	donițelor
vocative	doniță, donițo			donițelor