divorțare
Romanian
[edit]Etymology
[edit]From divorța.
Noun
[edit]divorțare f (plural divorțări)
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | divorțare | divorțarea | divorțări | divorțările | |
| genitive-dative | divorțări | divorțării | divorțări | divorțărilor | |
| vocative | divorțare, divorțareo | divorțărilor | |||