disolva

Romanian

Verb

a disolva (third-person singular present disolvă, past participle disolvat) 1st conjugation

1. Obsolete form of dizolva.

Conjugation

    conjugation of disolva (first conjugation, no infix)

infinitive			a disolva
gerund			disolvând
past participle			disolvat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	disolv	disolvi	disolvă	disolvăm	disolvați	disolvă
	imperfect	disolvam	disolvai	disolva	disolvam	disolvați	disolvau
	simple perfect	disolvai	disolvași	disolvă	disolvarăm	disolvarăți	disolvară
	pluperfect	disolvasem	disolvaseși	disolvase	disolvaserăm	disolvaserăți	disolvaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să disolv	să disolvi	să disolve	să disolvăm	să disolvați	să disolve
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		disolvă			disolvați
	negative		nu disolva			nu disolvați

References

• disolva in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN