dințar
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Noun
[edit]dințar n (plural dințare)
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | dințar | dințarul | dințare | dințarele | |
| genitive-dative | dințar | dințarului | dințare | dințarelor | |
| vocative | dințarule | dințarelor | |||