dificultate

From Wiktionary, the free dictionary
Jump to navigation Jump to search

Romanian

[edit]

Etymology

[edit]

Borrowed from French difficulté, from Latin difficultas.

Noun

[edit]

dificultate f (plural dificultăți)

  1. difficulty

Declension

[edit]
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative dificultate dificultatea dificultăți dificultățile
genitive-dative dificultăți dificultății dificultăți dificultăților
vocative dificultate, dificultateo dificultăților
[edit]

Spanish

[edit]

Verb

[edit]

dificultate

  1. second-person singular voseo imperative of dificultar combined with te