dezmembra
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Borrowed from French démembrer.
Pronunciation
[edit]Verb
[edit]a dezmembra (third-person singular present dezmembrează, past participle dezmembrat) 1st conjugation
- (transitive) to take apart
- (transitive, rare) to dismember
Conjugation
[edit] conjugation of dezmembra (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a dezmembra | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | dezmembrând | ||||||
| past participle | dezmembrat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | dezmembrez | dezmembrezi | dezmembrează | dezmembrăm | dezmembrați | dezmembrează | |
| imperfect | dezmembram | dezmembrai | dezmembra | dezmembram | dezmembrați | dezmembrau | |
| simple perfect | dezmembrai | dezmembrași | dezmembră | dezmembrarăm | dezmembrarăți | dezmembrară | |
| pluperfect | dezmembrasem | dezmembraseși | dezmembrase | dezmembraserăm | dezmembraserăți | dezmembraseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să dezmembrez | să dezmembrezi | să dezmembreze | să dezmembrăm | să dezmembrați | să dezmembreze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | dezmembrează | dezmembrați | |||||
| negative | nu dezmembra | nu dezmembrați | |||||
Derived terms
[edit]Further reading
[edit]- dezmembra in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)
- Marius Sala, Gheorghe Mihăilă, editors (2007), Dicționarul Limbii Române[1], volume 1, part 5, Bucharest: Romanian Academy, →ISBN, page 895
