dezmeți
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Verb
[edit]a dezmeți (third-person singular present dezmețește, past participle dezmețit) 4th conjugation
Conjugation
[edit] conjugation of dezmeți (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a dezmeți | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | dezmețind | ||||||
| past participle | dezmețit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | dezmețesc | dezmețești | dezmețește | dezmețim | dezmețiți | dezmețesc | |
| imperfect | dezmețeam | dezmețeai | dezmețea | dezmețeam | dezmețeați | dezmețeau | |
| simple perfect | dezmeții | dezmețiși | dezmeți | dezmețirăm | dezmețirăți | dezmețiră | |
| pluperfect | dezmețisem | dezmețiseși | dezmețise | dezmețiserăm | dezmețiserăți | dezmețiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să dezmețesc | să dezmețești | să dezmețească | să dezmețim | să dezmețiți | să dezmețească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | dezmețește | dezmețiți | |||||
| negative | nu dezmeți | nu dezmețiți | |||||