dezîncântământ
Romanian
[edit]Etymology
[edit]From dez- + încânta + -ământ.
Noun
[edit]dezîncântământ n (uncountable)
- (dated) disappointment (emotion)
Declension
[edit]| singular only | indefinite | definite |
|---|---|---|
| nominative-accusative | dezîncântământ | dezîncântământul |
| genitive-dative | dezîncântământ | dezîncântământului |
| vocative | dezîncântământule | |