despecetlui
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Verb
[edit]a despecetlui (third-person singular present despecetluiește, past participle despecetluit) 4th conj.
- to unseal
Conjugation
[edit] conjugation of despecetlui (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a despecetlui | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | despecetluind | ||||||
| past participle | despecetluit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | despecetluiesc | despecetluiești | despecetluiește | despecetluim | despecetluiți | despecetluiesc | |
| imperfect | despecetluiam | despecetluiai | despecetluia | despecetluiam | despecetluiați | despecetluiau | |
| simple perfect | despecetluii | despecetluiși | despecetlui | despecetluirăm | despecetluirăți | despecetluiră | |
| pluperfect | despecetluisem | despecetluiseși | despecetluise | despecetluiserăm | despecetluiserăți | despecetluiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să despecetluiesc | să despecetluiești | să despecetluiască | să despecetluim | să despecetluiți | să despecetluiască | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | despecetluiește | despecetluiți | |||||
| negative | nu despecetlui | nu despecetluiți | |||||