descurcat

Romanian

Etymology

Past participle of descurca.

Adjective

descurcat m or n (feminine singular descurcată, masculine plural descurcați, feminine and neuter plural descurcate)

1. untangled

Declension

		singular				plural
		masculine	neuter	feminine		masculine	neuter	feminine
nominative- accusative	indefinite	descurcat		descurcată		descurcați	descurcate
	definite	descurcatul		descurcata		descurcații	descurcatele
genitive- dative	indefinite	descurcat		descurcate		descurcați	descurcate
	definite	descurcatului		descurcatei		descurcaților	descurcatelor

Verb

descurcat (past participle of descurca)

1. past participle of descurca

References

• descurcat in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN