Jump to content

descântătură

From Wiktionary, the free dictionary

Romanian

[edit]

Etymology

[edit]

From descânta +‎ -ătură.

Noun

[edit]

descântătură f (plural descântături)

  1. enchantment

Declension

[edit]
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative descântătură descântătura descântături descântăturile
genitive-dative descântături descântăturii descântături descântăturilor
vocative descântătură, descântăturo descântăturilor