desărcina
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Verb
[edit]a desărcina (third-person singular present desărcinează, past participle desărcinat) 1st conj.
- to dismiss
Conjugation
[edit] conjugation of desărcina (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a desărcina | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | desărcinând | ||||||
| past participle | desărcinat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | desărcinez | desărcinezi | desărcinează | desărcinăm | desărcinați | desărcinează | |
| imperfect | desărcinam | desărcinai | desărcina | desărcinam | desărcinați | desărcinau | |
| simple perfect | desărcinai | desărcinași | desărcină | desărcinarăm | desărcinarăți | desărcinară | |
| pluperfect | desărcinasem | desărcinaseși | desărcinase | desărcinaserăm | desărcinaserăți | desărcinaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să desărcinez | să desărcinezi | să desărcineze | să desărcinăm | să desărcinați | să desărcineze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | desărcinează | desărcinați | |||||
| negative | nu desărcina | nu desărcinați | |||||