deghiza
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Borrowed from French déguiser.
Verb
[edit]a deghiza (third-person singular present deghizează, past participle deghizat) 1st conj.
- to disguise
Conjugation
[edit] conjugation of deghiza (first conjugation, -ez- infix)
infinitive | a deghiza | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | deghizând | ||||||
past participle | deghizat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | deghizez | deghizezi | deghizează | deghizăm | deghizați | deghizează | |
imperfect | deghizam | deghizai | deghiza | deghizam | deghizați | deghizau | |
simple perfect | deghizai | deghizași | deghiză | deghizarăm | deghizarăți | deghizară | |
pluperfect | deghizasem | deghizaseși | deghizase | deghizaserăm | deghizaserăți | deghizaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să deghizez | să deghizezi | să deghizeze | să deghizăm | să deghizați | să deghizeze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | deghizează | deghizați | |||||
negative | nu deghiza | nu deghizați |