decomuniza
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Verb
[edit]a decomuniza (third-person singular present decomunizează, past participle decomunizat) 1st conjugation
- to decommunize
Conjugation
[edit] conjugation of decomuniza (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a decomuniza | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | decomunizând | ||||||
| past participle | decomunizat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | decomunizez | decomunizezi | decomunizează | decomunizăm | decomunizați | decomunizează | |
| imperfect | decomunizam | decomunizai | decomuniza | decomunizam | decomunizați | decomunizau | |
| simple perfect | decomunizai | decomunizași | decomuniză | decomunizarăm | decomunizarăți | decomunizară | |
| pluperfect | decomunizasem | decomunizaseși | decomunizase | decomunizaserăm | decomunizaserăți | decomunizaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să decomunizez | să decomunizezi | să decomunizeze | să decomunizăm | să decomunizați | să decomunizeze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | decomunizează | decomunizați | |||||
| negative | nu decomuniza | nu decomunizați | |||||