dăscălesc
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Adjective
[edit]dăscălesc m or n (feminine singular dăscălească, plural dăscălești)
Declension
[edit]| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | dăscălesc | dăscălească | dăscălești | dăscălești | |||
| definite | dăscălescul | dăscăleasca | dăscăleștii | dăscăleștile | ||||
| genitive- dative |
indefinite | dăscălesc | dăscălești | dăscălești | dăscălești | |||
| definite | dăscălescului | dăscăleștii | dăscăleștilor | dăscăleștilor | ||||