dărâmător
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Noun
[edit]dărâmător m (plural dărâmători)
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | dărâmător | dărâmătorul | dărâmători | dărâmătorii | |
| genitive-dative | dărâmător | dărâmătorului | dărâmători | dărâmătorilor | |
| vocative | dărâmătorule | dărâmătorilor | |||