dănțuit
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Past participle of dănțui.
Noun
[edit]dănțuit n (uncountable)
Declension
[edit]| singular only | indefinite | definite |
|---|---|---|
| nominative-accusative | dănțuit | dănțuitul |
| genitive-dative | dănțuit | dănțuitului |
| vocative | dănțuitule | |
Verb
[edit]dănțuit (past participle of dănțui)
- past participle of dănțui