dănțălău

Romanian

Etymology

From danț +‎ -ălău.

Noun

dănțălău n (uncountable)

1. banquet, feast, party

Declension

Declension of dănțălău

singular only	indefinite	definite
nominative-accusative	dănțălău	dănțălăuul
genitive-dative	dănțălău	dănțălăuului
vocative	dănțălăuule

References

• dănțălău in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN