dădiță

Romanian

Etymology

From dadă +‎ -iță.

Noun

dădiță f (plural dădițe)

1. diminutive of dadă

Declension

	singular			plural
	indefinite	definite		indefinite	definite
nominative-accusative	dădiță	dădița		dădițe	dădițele
genitive-dative	dădițe	dădiței		dădițe	dădițelor
vocative	dădiță, dădițo			dădițelor

References

• dădiță in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN