cuvântat

Romanian

Etymology

Past participle of cuvânta.

Adjective

cuvântat m or n (feminine singular cuvântată, masculine plural cuvântați, feminine and neuter plural cuvântate)

1. said, uttered

Declension

		singular				plural
		masculine	neuter	feminine		masculine	neuter	feminine
nominative- accusative	indefinite	cuvântat		cuvântată		cuvântați	cuvântate
	definite	cuvântatul		cuvântata		cuvântații	cuvântatele
genitive- dative	indefinite	cuvântat		cuvântate		cuvântați	cuvântate
	definite	cuvântatului		cuvântatei		cuvântaților	cuvântatelor

Verb

cuvântat (past participle of cuvânta)

1. past participle of cuvânta

References

• cuvântat in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN