curăciune

Romanian

Etymology

Borrowed from Latin curatio.

Noun

curăciune f (uncountable)

1. (obsolete) chastity

Declension

singular only	indefinite	definite
nominative-accusative	curăciune	curăciunea
genitive-dative	curăciuni	curăciunii
vocative	curăciune, curăciuneo

References

• curăciune in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN