cunilinctus
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Borrowed from French cunnilinctus.
Noun
[edit]cunilinctus n (plural cunilinctusuri)
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | cunilinctus | cunilinctusul | cunilinctusuri | cunilinctusurile | |
| genitive-dative | cunilinctus | cunilinctusului | cunilinctusuri | cunilinctusurilor | |
| vocative | cunilinctusule | cunilinctusurilor | |||
References
[edit]- cunilinctus in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN