cumpănit
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Past participle of cumpăni.
Adjective
[edit]cumpănit m or n (feminine singular cumpănită, masculine plural cumpăniți, feminine and neuter plural cumpănite)
Declension
[edit]| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative/ accusative |
indefinite | cumpănit | cumpănită | cumpăniți | cumpănite | |||
| definite | cumpănitul | cumpănita | cumpăniții | cumpănitele | ||||
| genitive/ dative |
indefinite | cumpănit | cumpănite | cumpăniți | cumpănite | |||
| definite | cumpănitului | cumpănitei | cumpăniților | cumpănitelor | ||||
Verb
[edit]cumpănit (past participle of cumpăni)