cumăt

Romanian

Etymology

Borrowed from Serbo-Croatian kmet.

Noun

cumăt m (plural cumeți)

1. juror

Declension

Declension of cumăt

	singular			plural
	indefinite	definite		indefinite	definite
nominative-accusative	cumăt	cumătul		cumeți	cumeții
genitive-dative	cumăt	cumătului		cumeți	cumeților
vocative	cumătule			cumeților

References

• cumăt in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN