cuibărit
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Past participle of cuibări.
Adjective
[edit]cuibărit m or n (feminine singular cuibărită, masculine plural cuibăriți, feminine and neuter plural cuibărite)
Declension
[edit]| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | cuibărit | cuibărită | cuibăriți | cuibărite | |||
| definite | cuibăritul | cuibărita | cuibăriții | cuibăritele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | cuibărit | cuibărite | cuibăriți | cuibărite | |||
| definite | cuibăritului | cuibăritei | cuibăriților | cuibăritelor | ||||