crănțăni
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Verb
[edit]a crănțăni (third-person singular present crănțănie, past participle crănțănit) 4th conjugation
- to grit one's teeth
Conjugation
[edit] conjugation of crănțăni (fourth conjugation, no infix)
| infinitive | a crănțăni | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | crănțănind | ||||||
| past participle | crănțănit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | crănțăn | crănțăni | crănțăne | crănțănim | crănțăniți | crănțăn | |
| imperfect | crănțăneam | crănțăneai | crănțănea | crănțăneam | crănțăneați | crănțăneau | |
| simple perfect | crănțănii | crănțăniși | crănțăni | crănțănirăm | crănțănirăți | crănțăniră | |
| pluperfect | crănțănisem | crănțăniseși | crănțănise | crănțăniserăm | crănțăniserăți | crănțăniseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să crănțăn | să crănțăni | să crănțănă | să crănțănim | să crănțăniți | să crănțănă | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | crănțăne | crănțăniți | |||||
| negative | nu crănțăni | nu crănțăniți | |||||