Jump to content

contondent

From Wiktionary, the free dictionary

Romanian

[edit]

Etymology

[edit]

Borrowed from French contondant.

Adjective

[edit]

contondent m or n (feminine singular contondentă, masculine plural contondenți, feminine and neuter plural contondente)

  1. blunt

Declension

[edit]
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative
indefinite contondent contondentă contondenți contondente
definite contondentul contondenta contondenții contondentele
genitive-
dative
indefinite contondent contondente contondenți contondente
definite contondentului contondentei contondenților contondentelor