consubstanțial
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Borrowed from French consubstantiel. By surface analysis, con- + substanțial.
Adjective
[edit]consubstanțial m or n (feminine singular consubstanțială, masculine plural consubstanțiali, feminine and neuter plural consubstanțiale)
Declension
[edit]| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | consubstanțial | consubstanțială | consubstanțiali | consubstanțiale | |||
| definite | consubstanțialul | consubstanțiala | consubstanțialii | consubstanțialele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | consubstanțial | consubstanțiale | consubstanțiali | consubstanțiale | |||
| definite | consubstanțialului | consubstanțialei | consubstanțialilor | consubstanțialelor | ||||