consubstanțial

From Wiktionary, the free dictionary
Jump to navigation Jump to search

Romanian

[edit]

Etymology

[edit]

Borrowed from French consubstantiel. By surface analysis, con- +‎ substanțial.

Adjective

[edit]

consubstanțial m or n (feminine singular consubstanțială, masculine plural consubstanțiali, feminine and neuter plural consubstanțiale)

  1. consubstantial

Declension

[edit]
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative/
accusative
indefinite consubstanțial consubstanțială consubstanțiali consubstanțiale
definite consubstanțialul consubstanțiala consubstanțialii consubstanțialele
genitive/
dative
indefinite consubstanțial consubstanțiale consubstanțiali consubstanțiale
definite consubstanțialului consubstanțialei consubstanțialilor consubstanțialelor