congruență
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Borrowed from French congruence.
Noun
[edit]congruență f (plural congruențe)
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | congruență | congruența | congruențe | congruențele | |
| genitive-dative | congruențe | congruenței | congruențe | congruențelor | |
| vocative | congruență, congruențo | congruențelor | |||