confecționa
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Borrowed from French confectionner.
Verb
[edit]a confecționa (third-person singular present confecționează, past participle confecționat) 1st conj.
- to make
Conjugation
[edit] conjugation of confecționa (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a confecționa | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | confecționând | ||||||
| past participle | confecționat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | confecționez | confecționezi | confecționează | confecționăm | confecționați | confecționează | |
| imperfect | confecționam | confecționai | confecționa | confecționam | confecționați | confecționau | |
| simple perfect | confecționai | confecționași | confecționă | confecționarăm | confecționarăți | confecționară | |
| pluperfect | confecționasem | confecționaseși | confecționase | confecționaserăm | confecționaserăți | confecționaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să confecționez | să confecționezi | să confecționeze | să confecționăm | să confecționați | să confecționeze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | confecționează | confecționați | |||||
| negative | nu confecționa | nu confecționați | |||||